Dorinta de mai

Intunericul e rece, nepasator si gol
Pe geam se uita si ofteaza usor..
Palmele ii sunt transpirate si tresare de dor..
Parca-si aduce aminte cum era odata
Vantul adie, o mangaie pe fata...
Patul e nemiscat, parca-l asteapta,
Iar el nu mai vine, nu mai vine niciodata..

Isi aduce aminte si acum, chiar daca au trecut atatea luni
Cum o saruta pe buze, apoi inainta spre sani..
Noaptea le era martor, confident si stapan
Gemetele ei rasuna si-acum..
Sarutarile lui calde, dulci si sublime
Mana care cobora pe coapse, dupa ce-i mangaia buzele pline..
Ar fi vrut sa-i spuna ceva, sa nu mai plece de langa ea
Sa o incalzeasca cu trupul lui o viata
Sa o faca sa tremure, sa simta ca ingheata
Sa-i dea la o parte valul de pe fata
Sa o faca sa se simta mereu implinita
Asa cum o facea in fiecare noapte cand de el era iubita..

I-au ramas doar clipele magice alaturi de el
Cand mainile lui atingeau trupul ei
Iubeste clipele acelea trecute
Cand buzele ei erau noaptea iubite
Cand dorintele si fanteziile ii erau trezite
Iar el reusea sa le faca mereu implinite...